Feelin’ Good

Yeey… oficial am mai scapat de un examen. Desi avea o denumire pompoasa , “Introducere in metodologia cercetarii stiintifice”, obiectul de studiu, nu avea mai nimic special. Predat de catre domn’ Decan (… sa traiti Domnu’ Decan….), nu reprezinta decat o adunatura de idei despre cum ar trebui redactata o lucrare de licenta, doctorat sau masterat.

Va jur ,cu manuta mea cea paroasa pe corazon… in afara de prima parte , o chestie legata de metode logice de cercetare ( n-am putut suporta niciodata logica… a se veda succesul de care dau dovada in jocurile de sah…) la care cat de cat m-am chinuit putin sa retin cate ceva…in rest ….mda… lasam pe alta data asta….

Mai am o saptamana pana la examenul de la Drept Civil si iar m-am legat cu lantul de la bicicleta de calorifer sa invat ( e o metafora doar….nu ma leg decat de masa ….caloriferul e prea colturos pentru mine si imi e ca poate iar racesc din cauza lui…).

In fine , lasam toata pologhia cu scoala deoparte…. sperand ca nu v-am plictisit prea tare pana acum , iata vin din nou cu o alta prostie debitata de mintea mea de Australopitec…

Acum ceva timp in urma , trist nevoie mare, am zis ca nu vreau sa mai visez. Eram satul sa visez la anumite lucruri si pe urma cand vedam ca nu se indeplinesc , tot eu sa fiu cel care da cu pumnii prin pereti… ( alta metafora … nu ma credeti asa de violent… nu ma bat decat cu tantarii ). Am zis ca nu mai vreau sa visez, insa am fost prost cand am zis asta… Uitasem ca asta e esenta omului…e lucrul care il separa de oricare alt animal. Posibilitatea lui de a spera….de a simti ceva…. acesta e lucrul care il face unic ( niciodata n-am crezut ca suntem diferiti de animale din cauza creierului mai mare…unii oameni nu se deosebesc in inteligenta de un porc sau un caine).

Aseara am visat din nou, iar de dimineata m-a tot batut insistent un gand …

” Ok… sa spunem ca accept sa mai visez in continuare, imi calc promisiunea in picioare… revin la normalitatea si naivitatea mea de pana acum… Dar… nu vreau sa fie degeaba… Nu vreau sa visez degeaba…pentru ca acel vis  nu ar mai fi vis…”

Pfff… visele astea … numai o bataie de cap ….

Copil

Azi e ziua copiilor … yeey…motiv de bucurie ,cica pentru toata lumea . De ce? Pentru ca cei mici sunt sunt “viitorul” .

Poate asa sunt eu, insa cred ca aceasta zi e inutila. Stau si ma gandesc daca nu cumva pentru un parinte, aceasta zi nu ar trebui sa fie serbata in fiecare zi, caci un copil e cel mai mare motiv de bucurie pe care il poti avea. De ce e inutila ? Pentru ca sunt atatia copii in lumea asta care nu cunosc ce inseamna sa ai o zi a ta, care nu stiu ca nu ai nevoie de bataie in fiecare zi ca sa ii aduci tatalui sau mamei sau de ce nu, ambilor parinti, banii de bautura atat de necesari.

Zilele trecute am vazut pe strada o mama si cu fiica ei. Veti spune ca nu-i nimic rau in asta, numai ca… Fetita suferea de un puternic retard mental, abia fiind in stare sa articuleze un cuvant. Tinea in mana un cap de papusa, din aceea mare si veche pe care unii dintre noi poate si-o mai amintesc ( din acelea care erau puse pe capotele masinilor la o nunta). Saraca papusa, deja nu mai avea gura , iar ochii i se agitau molatec, semne ale furiei cauzate de boala .

Scena care m-a impresionat cel mai mult a fost atunci cand fetita bolnava a lovit un alt copil, aparent fara niciun motiv. Mama si-a luat fetita de mana si au coborat repede din autobuz ( da am uitat sa spun,actiunea se petrecea in autobuzul care zilnic ma duce spre facultate). Imediat in spatele lor, trei doamne au inceput sa susoteasca:

” Saraca fetita,… e bolnavioara…nu gandeste ce face”

” Si mama ei, nu stiu de ce o mai scoate afara …”

” Saraca fata , dar mai greu e de mama; nu va inchipuiti cate trebuie sa suporte ea…”

Am ramas cu privirea atintita pe geam ,urmarindu-le pana cand au disparut din raza mea vizuala. Am putut sa vad cu ce fel de ochii se uita lumea de pe strada la cele doua si cu cata mandrie, mama continua sa mearga inainte.

Acum vin si eu cu intrebarea mea prosteasca… Oare copii acestia au auzit de ziua lor ? Stiu ca au si ei o zi a lor in care ar trebui sa se bucure ca exista ? Si nu numai cei cu un retard…ganditi-va la toti ceilalti, orbi, schiopi , surdo-muti…

Nu stiu de ce a trebuit sa scriu asta, si de data asta va spun sincer, gandindu-ma la acea fata , la felul in care traieste , in care va trai caci odata si odata va creste si ea, parintii vor imbatrani …viata urmandu-si cursul, simt cum putin cate putin ,o lacrima imi aluneca pe obraz…

Mda…v-am dat un motiv bun sa sarbatoriti Ziua Copilului ?

Sa nu uit…pentru oricare dintre noi cel mai frumos moment e sarbatorirea zilei de nastere… Oare pentru fetita aia, nu ar fi mai bine ca sa ramana copil mereu , sa nu-i trebuiasca sa creasca, sa simt cum parintii ei, singurul ei sprijin, se duc incet incet, sa vada cum e respinsa de catre o societate corecta ?

Ca sa inchei totusi cumva…probabil faptul ca e urat afara …de aia sunt asa azi ..

Oricum sa trec peste asta…m-am hotarat…nu-i mai spun nimic… Vreau sa ramanem cum am fost si pana acum … stiu ca nu sunt potrivit pentru ea desi de fiecare data cand o vad simt cum alunec spre vise… Stiu ca nu sunt normal ca ceilalti si poate de aia nu vreau sa o fac sa sufere…. Mai bine sa nu continui cu visul si sa ma trezesc la realitate… e mai bine asa.

Melodia pe saptamana asta:

I feel so much better…

Mda, inca o zi irosita ..desi ..nu cred ca ar trebui sa fiu atat de dur cu saraca zi….

Totusi, azi a fost o zi destul de plina …de dimineata la facultate…am prezentat proiectul meu la Sesiunea de Comunicari Stiintifice – bine, nu m-am descurcat atat de bine pe cat am sperat, chiar daca de dimineata ma simteam plin de povesti si bancuri…aveam de gand sa le zic ceva asa de atmosfera, insa…. normal , cum am ajuns in fata si i-am vazut pe profesori, care fie vorba intre noi nici macar nu erau atenti la ce spuneam, m-am pierdut…am inceput sa tremur si sa imi zboare gandurile … In fine …nici macar nu m-am mai dus la dineul oficial de dupa …Nu. Nu m-am dus nici macar pentru mancarea lor gratuita si nici pentru bautura lor moka ( fac urat la bautura si … cum locul era intesat de profi’ …hmmm ….nu lasam sa se strice imaginea creata cu atata sirguinta… ce naiba sunt baiat politicos)

Am pierdut cateva saptamani bune cu proiectul asta despre Declaratia Universala a Drepturilor Omului ( ehe..cate cuvinte noi am invatat scriindu-l…scriindu-l , nu copy+paste), iar azi, dupa ce am vazut cum m-am prezentat si ce competitie am avut ( un tip din anul doi, a avut un proiect despre Contrectele Prenuptiale si el chiar se chinuise si stia ceea ce a facut…sper sa fi luat un premiu….) chiar nu ma simt in stare de nimic.

Maine e iar sambata…trebuie sa ma pun cu burta pe invatat caci luni am examen…mda … si asa wekendul meu e la fel de gri si plictisitor ca si vopseaua in curs de uscare… Inca o zi prin casa, cine stie daca mai merge cineva la o bere…

Oricum astept saptamana viitoare sa inceapa…cine stie poate ma tin de o promisiune facuta cuiva …

Sing for Absolution

Mda, inca o zi a trecut din patetica mea viata. Bineinteles nu s-a intamplat mai nimic nou.

Inchis in casa ca o cartitza ce sunt , imi mananc timpul stand in fata unui ecran de calculator care imi arata o amagire de viata , in care sunt altcineva. Tot ce trebuie sa fac e sa ma loghez, sa scriu doar doua cuvinte magice , sa apas butonul de start si sa ma fac confortabil caci am intrat intr-o lume in care lupt pentru o “cariera” stupida alaturi de alte cateva mii de jucatori, multi dintre ei de acceasi varsta cu nepotul meu.

Mda, sa nu zic ca nui o schimbare totusi…pai pana mai anul trecut stateam inchis in casa cu nasu’n carti permanent. S-o spunem pe aia dreapta…ajunsesem in asa hal incat citisem aproape toate cartile lui Stephen King de la biblioteca orasului meu … si astea daca ma gandesc bine erau destul de multe…oricum peste 15 romane ,multe dintre ele in format Biblie ( peste 600 de pagini).

Ajunsesem atat de rau incat, in timp ce trebuia sa ma pregatesc pentru bacalaureat ,eu citeam “O mana de Oase” si “IT- Orasul Bantuit”.

Daca tot am ajuns la momentul asta de “masina a timpului” ( ce bine ar fi daca ar merge si in viitor nu numai in trecut) cred ca de aia nu am avut si eu pe cineva in liceu… hmm mama ei de viatza de cartitza … ( n-a fost nimeni care sa-mi dea o palma atunci , sa ma scuture nitel si sa-mi zica : ” Mai animalule- nu asta , ca suna a altceva…. Mai copilu’…mai trezeste-te si tu ca … nu te vad bine….”) Daca nu mi-am dat seama de ce ingeras aveam decat prea tarziu … asta e …

In fine, ca sa inchei si eu cumva toata polologhia asta de mai sus, iar am fost in preajma ei si n-am avut curaj sai spun ceva…. Am tot spus o gramada de prostii facand-o sa rada … da’ de fapt ce vroiam s-ai spun … n-am zis….

Pfff… si nicio muscatura de tastatura n-am luat cu mine … eeeee… asta e … cine stie … poate am s-ai spun cat de curand … eu stiu … numar si eu zilele pana atunci …

Da’, acuma stau si eu ca paranoicu’ si ma intreb…. Si totusi, daca nu-i nimic din ce-am crezut ? Si daca ma pune ingersu’ sa-i spun ce tot ma chinui sa-i zic si cand colo in loc sa se bucure fata , mai rau o supar? Ce o sa ma fac daca o sa trebuiasca sa dau ochii cu ea zi de zi ?

Hmmm… astea le pun undeva in coltul ala negru plin de cutite si obiecte taioase din corazonu’ meu. Daca e sa se intample … asta e …

Pana una alta…melodia de saptamana asta din creierasu’ meu :

Nickelback – “Someone that You’re with” …

Plictiseala

        Woi, si off… e cald afara ,

M-am saturat sa tot stau in casa si sa apas in continuu F1- F2 in Lineage, asa ca zic sa ies afara. Cobor din scara blocului si ma indrept hai-hui spre .. nici eu nu stiu unde …

Merg pe gard (da asa ceva e posibil la mine, caci blocu meu e mai special asa … are gardut si poarta metalica ..sac-sac ) , ma tin de drum ( e doar o metafora caci nu sunt nici chiar atat de supranatural ) iar in mintea mea, normal …numai prostii.

Cu mintea-n dungi pornesc si eu prin oras ca pensionarul.

Cica am inceput sesiunea …dar cine mai are chef de ea acuma ?

A Bundy day

Ok , azi , inca de la primele raze ale soarelui nostru drag care si asa nu o mai duce mult , am inceput-o destul de rau. Dat frumos jos din pat, lovit degetelul mic…durere insuportabila…injurat in gand ca ma stiu vecinii de baiat politicos…

Fiind duminica ma pregatesc si eu de plecat prin oras cu alti prieteni. Dau sa ies din casa realizez ca uit portofelul pe masuta de la intrare. Ma intorc , mama imi spune profetic ” Are sa-ti mearga rau azi” . Ma mai uit o singura data in oglinda( ce naiba cica’s frumos ca ursu’) si in sfarsit plec.

Cu prietenii ne intalnim pe undeva prin centrul orasului ( am uitat sa mentionez, sunt din Galati, ce mai tura vura .. oras frumos .. cum sa nu .. numai daca nu traiesti in el si vezi in fiecare zi ce fal arata), pana in centru insa trebuie sa iau un mijloc de transport.

In sfarsit, soseste un autobuz ( sunt cam zgarcit, trasatura mea de cartitza, nu prea iau un maxi taxi decat destul de rar). De pe la 10, 11 dimineata deja e o caldura insuportabila afara, iar in autobuzul drag, te simti ca in focul iadului ( se mai intampla mai ales in timpul saptamanii cand se simte si un iz din acela specific….calatorii cu autobuzul/tramvaiul saluta deodorantele…). Cum, cum, gasesc o bara sa ma tin in timpul voiajului si imi vad de ale mele ( in mintea mea maimutica aia careia ii zic creieras-e destul de mic, de aia-isi vede de cantecelul ei linistita) cand , de undeva din spate se aude vocea unui barbat destul de in varsta…

“Ce va mai invata pe voi azi la scoala….nu mai stiti sa respectati varsta”. Ma intorc mirat si vad ca un tip cam de vreo 40, 50 de ani, cu o figura din aceea de Bachus ( ochi rataciti in valurile spumante ale cine stie carui vin, posirca am vrut sa zic) care se adresa unor fete din spatele meu , aveau in jur de vreo 12-13 ani cred si se uitau destul de speriate la el. Am tacut din gura ca orice alt calator obisnuit si miam vazut de muzica din cap.

“Ar trebui sa introduca bataia la scoala sa va invatati minte” continua “domnul”. Aud, ma mai uit o singura data la el si pana sa ii raspund imi dau seama ca am ajuns in statia mea.

Cobor, niciun prieten, desi se facuse deja ora cand stabilisem sa ne intalnim. Stau si astept , astept….nimic … nervi ..injuram in gand ca e lume pe strada si eu sunt baiat politicos….

Ajung acasa, nimeni…la pranz casa goala si eu cu foamea in stomac ne tot batem zi de vara pana’n seara…nimic lasat ca doar ce naiba …eu trebuia sa fi fost plecat in oras…

Deschid calculatorul, intru pe mess, nici bine nu fac ochi, o duzina de mesaje offline cum ca niciun “preten” nu poate veni azi .. ok .. tocmai am aflat ca nici telefonul nu-mi merge….Il arunc in pat si injur iar in gand ca ma stiu vecinii de baiat politicos.

Ma intorc la mess….vad pe cineva drag ca intra…eee acuma nu intrebati cine ca va dati seama si singuri… Ca tot omu cu hormonu pana la gat ….normal ..vorbesc si eu cu o fata….si pe mess..ei bine .. la geamurile astea .. imi merg degetele pe tastatura ca altceva … incerc si eu … ma dau rotund .. ma umflu’n pene . Fata rade si imi zice ….

“Ce pacat ca nu esti asa si in realitate…”

Ei bine ..asta a pus capac zilei mele de tip Bundy…. ( Mama ei de viata de cartitza…ca sunt in stare numai in spatele tastaturii sa vorbesc si eu cu o fata ….

Da’ lasa…. smulg eu tastatura de la comp si o iau cu mine in buzunar data viitoare … cine stie . poate poate … imi merge si mie mai bine